Deschiderea Réti
Începi cu calul, lovești pionul de pe d5 cu c4, apoi îți așezi nebunii pe g2 și pe b2. Centrul îl stăpânești de la distanță, nu cu pionii.
Lecțiile
- Linia principală
- 01IdeeaCalul pe f3, lovitura c4, apoi nebunii pe diagonalele lungi: Ng2 și Nb2.NeînceputăÎncepe
- Variantele negrului
- 02VarianteleNegrul apără cu c6, înaintează cu d4 sau ia pionul cu dxc4. Afli ce faci în fiecare caz.NeînceputăÎncepe
- Recapitulare
- 03RecapitulareToată deschiderea din memorie, apoi o partidă contra negrului.NeînceputăÎncepe
Povestea deschideriiCu deschiderea asta, Richard Réti l-a învins pe campionul mondial Capablanca, care nu mai pierduse nicio partidă de opt ani.
Cum a apărut
Deschiderea poartă numele lui Richard Réti, un jucător născut în 1889 la Pezinok, azi în Slovacia. Réti a fost unul dintre conducătorii „hipermodernismului”, alături de Aron Nimzowitsch: ideea că centrul se poate stăpâni din lateral, nu doar ocupat cu pioni. Réti spunea că deschiderea a intrat în jocul maeștrilor la începutul lui 1923, iar o partidă a lui contra lui Akiba Rubinstein, la Karlsbad, în 1923, e socotită punctul ei de pornire.
Cine a jucat-o
La turneul de la New York din 1924, Réti l-a învins pe campionul mondial José Raúl Capablanca, în 31 de mutări. Capablanca nu mai pierduse nicio partidă de turneu sau de meci din 1916. Alexandr Alehin a jucat-o și el în anii 1920. Mult mai aproape de noi, în 2024, Gukesh Dommaraju a folosit-o în partida a 11-a a meciului pentru titlul mondial contra lui Ding Liren și a câștigat-o.
De ce e tare
Albul nu se grăbește. Primul pas e calul, care păzește d4 și e5 fără să blocheze vreun pion. Apoi c4 lovește centrul din lateral, iar nebunii de pe g2 și b2 îl privesc de departe. Negrul poate ocupa centrul cu pioni, dar pionii aceia devin ținte. E o deschidere flexibilă: albul alege planul după ce vede ce face negrul.
Când e tare (și când nu)
E tare pentru jucătorul răbdător, căruia îi plac manevrele și pozițiile în care piesele lucrează de la distanță. Nu e o deschidere cu atacuri rapide sau capcane. Dacă albul joacă prea încet, negrul ocupă liniștit centrul și se simte bine. De aceea albul trebuie să știe când lovește cu pionii, nu doar unde își pune nebunii.
Știai că?
Réti era și un mare compozitor de studii. În studiul lui din 1921, un rege alb pare prea departe ca să prindă un pion negru, dar merge pe diagonală și urmărește două ținte deodată. Așa ajunge la timp și face remiză. Tot Réti a jucat în 1925 29 de partide simultan, legat la ochi, și a pierdut doar două.
Variantele, pe scurt
- Răspunsul cu c6
- Negrul apără d5 cu c6, ca în Apărarea Slavă. Dacă albul joacă apoi d4, chiar ajunge în Apărarea Slavă. În lecție albul rămâne la planul Réti, cu nebunii pe b2 și pe g2.
- Răspunsul cu d4
- Negrul trece pe lângă pionul de pe c4 și înaintează pe d4. Poziția seamănă cu o Benoni cu culorile inversate. Albul răspunde de obicei liniștit, cu e3, sau mai ascuțit, cu b4. În lecție învățăm drumul cu nebunul pe g2.
- Răspunsul cu dxc4
- Negrul ia pionul de pe c4. Albul îl ia înapoi, cu e3 sau cu e4, și rămâne cu un mic avantaj, pentru că negrul n-a scos încă piesele.
Surse: Wikipedia — Réti Opening · Wikipedia — Richard Réti · Wikipedia — New York 1924 chess tournament
De reținut
De reținut
- 1Réti: Cf3, apoi c4, care lovește pionul de pe d5 din lateral.
- 2Nebunii pe diagonalele lungi: g3 și Ng2, b3 și Nb2.
- 3e3 păzește d4. Centrul e păzit de piese, nu ocupat de pioni.