Deschiderea Réti

Cum a apărut

Deschiderea poartă numele lui Richard Réti, un jucător născut în 1889 la Pezinok, azi în Slovacia. Réti a fost unul dintre conducătorii „hipermodernismului”, alături de Aron Nimzowitsch: ideea că centrul se poate stăpâni din lateral, nu doar ocupat cu pioni. Réti spunea că deschiderea a intrat în jocul maeștrilor la începutul lui 1923, iar o partidă a lui contra lui Akiba Rubinstein, la Karlsbad, în 1923, e socotită punctul ei de pornire.

Cine a jucat-o

La turneul de la New York din 1924, Réti l-a învins pe campionul mondial José Raúl Capablanca, în 31 de mutări. Capablanca nu mai pierduse nicio partidă de turneu sau de meci din 1916. Alexandr Alehin a jucat-o și el în anii 1920. Mult mai aproape de noi, în 2024, Gukesh Dommaraju a folosit-o în partida a 11-a a meciului pentru titlul mondial contra lui Ding Liren și a câștigat-o.

De ce e tare

Albul nu se grăbește. Primul pas e calul, care păzește d4 și e5 fără să blocheze vreun pion. Apoi c4 lovește centrul din lateral, iar nebunii de pe g2 și b2 îl privesc de departe. Negrul poate ocupa centrul cu pioni, dar pionii aceia devin ținte. E o deschidere flexibilă: albul alege planul după ce vede ce face negrul.

Când e tare (și când nu)

E tare pentru jucătorul răbdător, căruia îi plac manevrele și pozițiile în care piesele lucrează de la distanță. Nu e o deschidere cu atacuri rapide sau capcane. Dacă albul joacă prea încet, negrul ocupă liniștit centrul și se simte bine. De aceea albul trebuie să știe când lovește cu pionii, nu doar unde își pune nebunii.

Știai că?

Réti era și un mare compozitor de studii. În studiul lui din 1921, un rege alb pare prea departe ca să prindă un pion negru, dar merge pe diagonală și urmărește două ținte deodată. Așa ajunge la timp și face remiză. Tot Réti a jucat în 1925 29 de partide simultan, legat la ochi, și a pierdut doar două.

Variantele, pe scurt

Răspunsul cu c6

Negrul apără d5 cu c6, ca în Apărarea Slavă. Dacă albul joacă apoi d4, chiar ajunge în Apărarea Slavă. În lecție albul rămâne la planul Réti, cu nebunii pe b2 și pe g2.

Răspunsul cu d4

Negrul trece pe lângă pionul de pe c4 și înaintează pe d4. Poziția seamănă cu o Benoni cu culorile inversate. Albul răspunde de obicei liniștit, cu e3, sau mai ascuțit, cu b4. În lecție învățăm drumul cu nebunul pe g2.

Răspunsul cu dxc4

Negrul ia pionul de pe c4. Albul îl ia înapoi, cu e3 sau cu e4, și rămâne cu un mic avantaj, pentru că negrul n-a scos încă piesele.